Gabriel Predescu despre industria hoteliera realitatile si tendintele curente

Un zambet de weekend

Cele mai comice faze intr-un hotel sunt cele provocate de osptari. Cel putin, eu, pana acum, de aproape 10 ani am ajuns la concluzia asta.
Tin minte ca intro unitate in care am lucrat, nu exista ospatar nou angajat care sa nu aibe parte de botez…si botezul era in functie de experienta lui, de post (ospatar sau picol), de capacitatea lui…
Doresc sa reamintesc:ospatar catre picol pe un ton foarte ridicat si dur de saracu nici nu si-a dat seama “zii la bucatar sa faca repede! Bagh dar repede! O ceafa de pui in sange pentru sefu’ ” bucatarul cand primeste comanda “imediat daca e pentru sefu! stai acolo la usa pana iti aduc eu ceafa de pui” a stat ala la usa vreo 20 minute dupa care “hai magh ca ne omoara sefu pe toti ca a trecut juma de ora” …in tot timpul asta picolo a stat la usa mandru minune mare ca el asteapta ceafa de pui pentru sefu…si spunea la toata lumea “astept ceafa de pui pentru sefu”..bucatarul “bagh vreau sa flambez ceafa de pui asa ca du-te sus si zii la barman sa faca transfer de o juma de sticla de camembert” — gluma s-a spart la barman care l-a luat la injuraturi pe picol.
Alta: ospatarul catre bucatar “ai vazut bonul…o salata de varza la masa 3″ … bucatarul catre osptar “zii la client ca dureaza…asa vreo 2 ore” — ospatarul s-a dus la masa “a zis bucatarul ca dureaza vreo 2 ore. e okpentru dumneavoastra?!” i-a picat clientului furculita din mana, a zambit si si-a dat seama ca e o gluma…salata a juns in 5 minute.
Alta: o femeie, client, statea de vreo 3 zile in hotel timp in care incepuse sa se cunoasca cu seful bucatar si altii din hotel. A treia zii vine sotul in vizita la ea sa-i faca o surpriza. Luau cina impreuna. Bucatarul ii zice ospatarului (acelasi cu salata in 2 ore) “zii doamnei de la masa ca ii transmite varul X de la bucatarie pofta buna si complimente” Idiot merge la masa, pune farfuriile pe masa dupa care “va transmite varul X de la bucatarie complimente si pofta buna”…sotul doamnei sa lesine “noi nu avem nici un var la cluj!!! ce e asta!?” doamna radea de numai si i-a explicat gluma…ospatarul era descumpanit
Dar in continuare una care este in varful topului…aveam un ospatar “de garda veche”. Smecher, hotoman, se baga pe sub piele clientului, tragea cu urechea la conversatii, cunostea tot ce se petrece, cine pe cine, cu cine…d’astea.Si primeste el de la fiica lui din Italia o pereche de pantofi femeiesti. Un client fidel al unitatii respective, director de dezvoltare pe Romania la o mare firma care vinde pantofi. Clientul la masa cu Directorul General pe Romania si un procuror din Cluj. Se duce ospatarul, ii serveste si la un moment apare la masa cu cutia de pantofi in mana, deschisa si “dle X stiu ca sunteti sef mare la Y. Mi-a trimis fiica mea pantofii astia si mai bine ii vindem…asa ca va rog nu-i vindeti la dumneavoastra in magazin?!” Totala faza…

Mai stiu si am trait o gramada pe care o sa le mai mentionez din cand in cand. Asa ca pentru un zambet de weekend. Sau ar fi interesant de detaliat cum s-a rezolvat fiecare in parte cand a ajuns la cunostinta managementului?! Si asta…oricum toate cele amintite mai sus au facut clientii respectivi sa devina aproape cei mai fideli clienti ai unitatii respective.

Citeste in continuare

Imi ofer serviciile – osparat, sef sala, manager restaurant (temporar)

Primesc azi pe mail ceva de genul : ospatar cu experienta, prezentabil, si imi ofer serviciile atat pentru noaptea de Revelion 2009-2010, cat si pentru mese organizate.

Pun mana pe telefon sa vad care e treaba…numele nu imi spune nimic, nu il cunosc. O sa redau dialogul, nu chiar 100% dar 90% (atat am tinut minte exact)

– Buna ziua! Gabriel Predescu bla bla bla….pentru ce tarif va oferiti serviciile in seara de Revelion?!

– Pai mi s-a oferit 400 lei de la un loc unde am mai fost! (putin dezamagit in glas)

–?! ?! Bun. Dar in mod normal pentru o masa organizata pentru ce tarif va oferiti serviciile??Noi chiar avem o masa de curand si chiar m-ar interesa. Aici ma asteptam fie sa imi dea ceva de genul „pai intre x si y depinde de eveniment” fie sa ma intrebe lucruri de genul „Cate persoane? Cati ospatari la masa? De la ce ora la ce ora..”…dar el sec:

– Cat oferiti?!

– In cazul asta lasati ca va contactam noi daca acum nu stiti si trebuie sa negociez un astfel de serviciu….ma enervasem deja

Am stat si m-am gandit si declar: Eu, Gabriel Predescu, director Hotel Athos****, vicepresedinte AHC, profesor in cadrul CTT si ceva cu Buscat, imi ofer serviciile de OSPATAR in noaptea de Revelion pentru 400 lei!

Mi se pare extraordinar! Serios.

Anul acesta am avut placerea sa „conduc” evenimentul(nunta) unui prieten al unui prieten care si-a dorit sa fiu la supraveghere, organizare ospatari – un fel de sef sala. Am si servit dar putin. Am fost renumerat la final corespunzator si recunosc ca as face lucrul asta la tarifele care se practica in fiecare vineri, sambata, duminica! Cel mai mult mi-a crescut inima cand la vreo 2 saptamani m-am intalnit cu persoana respectiva la cafea si mi-a spus „la rece” ca servirea, orele absolut totul a fost perfect si alte cateva detalii care m-au facut sa zambesc.

Ideea: lucrul extra la ospatari e supraevaluat si li se ofera exagerat de mult! Unii au ajuns sa ceara pentru eveniment sume exorbitante stiind ca probabil le obtin. Le obtin ca nu stim (unii din noi care le dam) unde sa cautam! Sunati-ma pe mine! Va dau eu.

Nu vreau sa-i supar pe „baietii mei” de care sunt foarte mandru si am mai scris aici de maestrul Eugen si doctorul Sami. Ei nu intra in categoria asta pentru ca am discutat de 100 de ori si pana la urma mereu am ajuns la rezultate pozitive atat pentru ei cat si pentru unitate. Si ei chiar nu sunt mercenari! Sunati-ma pe mine! Vin eu cu baietii mei si la alte tarife decat 400 lei/seara de revelion si 200-250 pe eveniment simplu! Serios.

Dar daca cineva are nevoie, anul asta de revelion, tariful meu de ospatar e de 400 lei! Daca vreti supraveghere si conducere tariful creste foarte foarte mult!

Cine ofera pe timpurile astea 400 lei/seara revelion la ospatar?! Cine ofera 200-250/eveniment simplu la ospatar?! Stiu cativa si ma intreb cum!!!

Umiliti-ma! Vreau sa lucrez in seara de revelion ca ospatar pe 400 lei! Si nu numai….

Citeste in continuare

Merita. Chiar merita!

Am mai scris aici si aici (pe blogul de refulare) de STAND UP COMEDY. Va spun ca show-urile sunt superbe si merita atat timpul cat si banii.
Dupa o pauza de ceva timp Nicu Bendea reia spectacolele din fostul Chiron, actualul CAMPUS PUB. Vorbaria multa sarcaia omului. Pentru cei care sunteti din Cluj din inima va spun ca sper sa ne vedem acolo.
Eu sigur voi fi acolo. Rezervarile sunt imperative intrucat clubul se umple foarte repede la Nicu si show-urile lui…

Citeste in continuare

De sarbatori–de la un cititor

Articolul de mai jos l-am primit de la un cititor al acestui blog. Pe langa frumoasa ironie, din punctul meu de vedere, articolul este 100% adevarat–de la starea turismului de sarbatori pana la starile pe care le da si costurile acestuia! Am ras si m-a pus pe ganduri in acelasi timp…lectura placuta.

Ramanem de sarbatori.

Vine iarna. Se aproprie perioada sarbatorilor. Sunt intrigat, curios si voios. Nerabdator.

E prima oara cand romanii se pregatesc de sarbatorile de criza constienti de acest lucru. Criza a fost si este in Romania dinainte sa ne faca politia buletin… numai ca acum suntem mai constienti de asta decat inainte. Acum stim. De vina nu mai e prostia, fudulia si incompetenta. Acum de vina e Vestul. De acolo a venit criza. Ce sa zic ? De parca nu tot porcul din fundul cotetului hranit cu resturile de la masa si buruieni din sant va fi cel ce ne va indestula cu colestetol… de parca nu tot portbagajele de dacii vor transporta precum convoaiele hrana de la tara, de prin toate cotloanele rurale ale judetelor… de parca nu tot mosul ala plin de scame va intra prin gradinite cu cosul incarcat de „cadouri” de la 38…

Ma tot pregatesc de ceva protocoale. Stiu foarte bine ca nu voi primi nici un feed-back si ca e o cheltuiala inutila, dar asa m-am obisnuit. Sunt in discutii cu furnizori de felicitari si calendare. Mai dificil e cu cateringul. Nu sunt de acord cu suply-ul de eugenii si ceai. Vreau sa organizez un protocol de criza, cu cafea moka ( nechezol ), ceai d-ala din plante si eugenii. In loc de coctail am sa servesc invitatii cu vin producator la pet, adus de la tara - eventual fiert la microunde. Ma gandesc serios la asta. Clar ceva unic .Sunt convins ca invitatii nu vor uita protocolul.

In acelasi timp, „organizatorii” asa cum imi place mie sa-i numesc pe aceia din anturajul meu care se ocupa de organizare si care intotdeauna primesc toate injuraturile, vin cu tot felul de idei pentru concediul de sarbatori. Redau cateva :
in Austria pe partie, eventual Viena de Craciun. Austriecii sunt cei mai tari iarna. Sunt convins ca va iesi spectacol. Once in a life time. Buget estimativ 1000 benjamini europeni / familie.
In Maramures la pensiuni. Unii din ei au mai fost. Plictisitor si trist. Pe langa mancare buna – idealul sarbatorilor pentru romani… si bautura…desi atat eu cat si majoritatea prietenilor mei ne putem imbata oriunde pe glob…. Nu e nimic de facut. Si mai e si frig. Acolo e frig rau. Te pitesti cu soba in brate si povestesti cu prietenii. Asta poti sa faci oriunde fara sa strabati 600km in conditii de iarna pe drumuri de Romania si fara sa platesti cat nu face. Buget estimativ 1500 benjamini europeni / familie.
Pe la restaurantele din oras. P-astea le cunosc. E ca acasa, numai ca e mai mult spatiu si ca daca ai noroc dai si peste ceva necunoscute care sa te tina in erectie toata noaptea dintre ani, ceea ce mi se pare foarte atragator.
In acelasi timp dai peste necunoscuti care sa-ti dezbrace din priviri insotitoarea, ceea ce e si mai palpitant. Desi vizibil dezvolti o atitudine de deranjat, in sufletul tau tropai de fericire. Gandesti : „ Ba ! Uite, ma ca e buna si asta a mea. Se uita aia la ea. Ce bine ! Credeam ca s-a defectat…uite ce face rutina din om…mie mi se parea cam stearsa…”
Restaurantele din oras fac parte din viata mea - de la nunta, la botez, la parastas si la aniversari. Buget estimativ 500 benjamini europeni / familie

Citeste in continuare

Experiente — funny

Azi e o zi foarte grea…in primul rand ca e luni. In al doilea, am lipsit de joi. In al treilea…si tot asa.
Acum, in timp ce mancam (in birou, ceva nu stiu ce e exact) mi-am readus aminte de prima mea pot zice experienta intr-un restaurant. Si am ras. Si m-am destins. Lucru foarte necesar azi, acum.
Prima mea experienta intr-un restaurant pot zice…nu eram cu parintii si alte d’alea…alea nu mi le aduc aminte. Dar
Eram undeva intre clasele a X si XII-a. Nu cred totusi XII ca atunci eram deja umblat. E drept nu prin restaurante de lux dar faceam fata. Deci undeva pe acolo. Fiind in Bucuresti — eu taran de provincie– ma invita o verisoara — fitzoasa de pe atunci si bla bla, desi e diferenta de luni ca si varsta, la un restaurant “mai de lux vere”. Stiind ca imi place la nebunie carnea de miel, specialitati d’astea, ma duce in ceva restaurant turcesc, musulman…nu mai stiu. Lux vere! Covor de imi aduc aminte si acum cum ma afundam in el. Mese cu fete de masa lungi cu voaluri etc. Ospatari toti la 180cm. Superb. Lux. Tin minte ca ma pierdusem cand ne-a invitat unul sa luam loc. Pe ea o cunosteau parca. In mintea mea de provincial “de unde te stiu astia?! cu ce turc umblii tu?” si altele care nu pot sa le reproduc aici.
Ne aduce meniurile, fara sa se uite in ele verisoara comanda stie ea ce, vin si tot ce trebuie la o masa. Eram foarte stingherit de tot ce ma inconjura. Fumam incet incercand sa nu ma uit la alte mese. Imi era foame de picam pe jos. Vorbeam cu verisoara. Mirosea a ceva extraordinar de bun. Imi ploua in gura. Vine ospatarul cu un cos cu paine araba. Calda scotea aburi. Mirosea atat de bine. Un alt ospatar in spatele lui cu un vas cu ceva lichid in el, cu frunze pe deasupra si lamai in el.
Provincialul si needucatul din mine: cum a lasat ospatarul vasul pe masa, chiar langa paine, am rupt din paine si am inmuiat acolo in vasul ala (credeam ca e ceva sos). Repede.Deja mancam bucata de paine cu “sos” cand verisoara foarte stingherita si dezicandu-se de tot abia mai are putere sa imi spuna “ala e sa te speli pe maini dupa ce terminam de mancat” — am crezut ca lesin. Ospatarul se uita la verisoara mea care era pe sub masa.
Am terminat de mancat ce ne-a adus in cea mai mare liniste. Mie nu mi-a fost rusine si nici nu imi este. Am baut singur toata sticla de vin. Am plecat amandoi eu facand glume…nu le-a gustat. Vreo 2 ani dupa aia i-a fost rusine sa ma mai scoata undeva cand mergeam in Bucuresti.
Acum 2 ani parca sau 3 mancam amandoi ceva foarte foarte complicat…admira maiestria mea.Am ras amandoi cand ne-am adus aminte.
Acum cand mi-am adus iar aminte am ras de m-am spart de faza de mai sus si am zis ca trebuie impartasita!

Citeste in continuare

Sa radem putin…nu de Genetyp si Hostware. De ei rad mai tarziu

V-am spus ca incepand de anul asta sunt profesor (expert/formator) in cadrul Centrului de Training in Turism din Cadrul Universitatii Babes Bolyai. Si predau 2 materii.
Am primit suportul de curs, mai multe chestii care trebuie sa ma ajute sa predau, programa etc. Le-am citit de la un capat la altul, mi-am luat notite, am fost atent. Am ajuns la concluzia ca trebuie sa schimb foarte mult. Si am inceput sa imi scriu “suportul de curs”; am in jur de 120 de ore de predat. Mi-am zis ca o sa predau cursuri de 2 ore.
Bun si imi scriu eu intreg suportul de curs pe ambele materii, de fapt doar ideile de urmat in fiecare curs, pasii, chiar curs intreg etc. Ma uit la ceas, ma pun in picioare si incep “sa predau” intre canapea si televizor, gesticuland “uitandu-ma” la elevi (colectia mea de vinuri si trabuce), explicand. Elevii sunt foarte atenti. Si predau si predau, ma uit din cand in cand pe suportul de curs. Superb. Toata lumea a inteles perfect. Scriu pe “flipchart”. Ma uit la ceas…personal am crezut ca au trecut peste 2 ore; 48 minute! Frate dar am dat informatie cat pentru cel putin 1 curs.
Asa ca mai exersez. 1 trebuie sa vorbesc mai rar. 2 trebuie sa explic mai mult. 3 sa dau mai multe exemple. 4 sa interactionez mai mult cu ei “ati inteles? ce? repeta!”.
A da…si am spus si un banc cu hotelieri! I love my job!

Citeste in continuare

Dezamagit…de mine

M-am schimbat. Si nu stiu daca e bien sau nu.

Sunt dezamagit ca nu i-am achitat Ancai o factura la timp. Ar fi trebuit sa o achit chiar daca clientul nici mie nu mi-a achitat. I-am promis ca-i achit vineri si am uitat…sunt nasol. Azi achit.

Sunt dezamagit ca nu ma mai distrez asa cum o faceam inainte. Am fost in weekend in After8. Nu cunosteam pe nimeni! In catva timp am recunoscut cateva persoane: studente de la practica/training sau ce o mai fi. Toata distractia mea s-a naruit in 5 minute. Citeam pe fetele lor “domn director in After8?!”– m-am asezat, mi-am terminat paharul si am plecat. In mod normal eram cel maturat de chelneri.

Sunt dezamagit ca oricat iti dai silinta uneori nu iti iese nimic.
Sunt dezamagit de tot…am o stare foarte nasoala; sper sa nu se prelungeasca pe toata saptamana.

Am incurcat blogurile…

Citeste in continuare

Panpetrol, Ben Ben licitatia pentru stadion si nesimtirea. Transparenti, darnici chiar asa

Am mai spus si o sa mai spun: stiu ca e un blog tematic dar uneori nu ma pot abtine, si scriu si alte balarii. De altfel articolul acesta nici nu va fi promovat in prima pagina.
Scriam aici de nesimtirea unor fosti clienti.
Ce aud si citesc eu zilele astea de cand cu licitatia pentru stadion?! Ca in unul din consortiile formate pentru a licita este si Panpetrol.
Oricum un articol despre consortiile formate si cum decurge licitatia precum si despre un semn de intrebare de cum se manareste o licitatie (desi nu se spune in articol ) gasiti aici
Dar sa incep si eu asa ca un nestiutor dar ca unul caruia ii mai pasa; si, da intradevar am o boala majora pe nesimtiti!
Panpetrol si Ben Ben sunt una si aceeasi; aici inca un articol fain de cum si-au batut joc de niste oameni.Chiar daca articolul nu e chiar ok scris se poate trage o concluzie.
Ben Ben este in “faliment”, nu isi plateste oamenii din esalonul II cu lunile in schimb desfasoara activitati puternice prin Pan Pentrol. Si are si tupeul sa participe la o licitatie pentru stadionul Ion Moina. Mi se pare culmea nesimtirii; atat din partea lor cat si a celor care stiu ca BenBen=Panpetrol. Ce datorii are Ben Ben la stat? Dar la prestatori? Dar la oameni? Situatia Panpetrol? Bun sunt doua entitati juridice diferite dar nu exista nici o incompatibilate intre directorii dintre cele doua? Mi se pare strigator la cer.
Alta smenuiala in licitatia asta: care de asemenea se poate citi in articolul din citynews dar nu e spus pe sleau:Universitatea Tehnica din Cluj Napoca face parte din primul consortui ofertant, consortiul care are si cea mai mica oferta de pret (cu 58% mai mica decat pretul estimat), consortiu care e acuzat de concurenta ca are pret de dumping tocmai pentru a elimina competitia. Cine credeti ca a realizat studiul de fezabilitate si a estimat pretul pentru viitorul stadion?! UTCN care este prescurtarea de la…Universitatea Tehnica Cluj Napoca! Tare?? Si eu sa fiu cel care face un studiu de fezabilitate pentru o licitatie, as fixa un pret mult peste pretul de piata…ca apoi sa pot participa la licitatia respectiva si sa fiu cu 50% mai ieftin! Mi se pare genial. Dar va dati seama ce interese sunt acolo?! Ca au curs marafetii din toate partile?!
Cluj te iubesc. Romania te iubesc. Luati-ne banii la toti…ce mama naibii ca sunt bani de la buget–ai mei, ai nostrii.Nu sunt de voi! A ba da…sunt si de la voi…dar se intorc!

Citeste in continuare